Conținut:
Care sunt cauzele mâncatului compulsiv si cum ii putem pune capăt
Mâncatul compulsiv este o tulburare alimentară diagnosticată relativ recent. Dar, chiar dacă diagnosticul este unul relativ nou, efectele și incidența acestei tulburari exista de mai multa vreme. Tinând cont de faptul ca aceasta tulburare a fost recunoscuta oficial de abia in 2013, nu exista statistici exacte pentru numarul de persoane care suferă în mod special de aceasta tulburare de alimentatie.
Cu toate acestea, potrivit unor studii recente, în SUA, Marea Britanie și Europa, aproximativ 3,5% dintre femei și 2,0% dintre bărbați pot suferi de aceasta crestere necontrolata a apetitului alimentar. Asta inseamna ca mancatul excesiv este de trei ori mai frecvent decât cazurile de anorexie și bulimie combinate.
Deși nu există o cauză specifică, există mai mulți factori de risc pentru tulburările de alimentatie. Intrucat există efecte secundare grave și simptome care pot apărea odata cu mancatul in exces, prevenirea și tratamentul acestuia sunt componente importante si necesare pentru mentinerea acestei tulburari sub control.
Ce înseamna mâncatul compulsiv?
Înainte de 2013, mancatul compulsiv era un subtip de diagnostic pentru tulburări de alimentație care nu erau specificate altfel. Acum mancatul in exces are propriul său diagnostic specific, insemnand mult decât să ai câteva mese mai bogate decat de obicei.
Criterii specific ale mâncatului compulsiv:
Episoade recurente de mâncat excesiv.
Mâncatul excesiv poate fi descris drept consumul unei cantitati de alimente mult mai mare decât în mod normal într-o perioadă de timp similar, în circumstanțe similare. Un episod de mâncat excesiv are loc de obicei într-un mod discret (ascuns, de unul singur etc.) și dureaza, de obicei, mai putin de 2 ore.
O diferenta majora in ceea ce priveste mâncatul compulsiv si o simpla exagerare a consului de mâncare este că persoana care sufera de aceasta tulburare se simte făra niciun fel de control în timpul unui astfel de episod.
Mâncatul excesiv include trei sau mai multe dintre următoarele obiceiuri:
- Mâncați mai repede decât în mod normal
- Mâncați până când va simtiti plin, intr-un mod inconfortabil
- Mâncați atunci când nu va este foame cu adevarat
- Mâncați singur deoarece va simțit rușinat și jenat de cee ace faceti
- După un episod de acest fel, apar sentimente de vinovăție, rușine și remușcare.
- Episoadele de mâncat excesiv apar cel puțin o dată pe săptămână timp de 3 luni.
Mâncatul compulsiv nu înseamnă, totusi, ca nu exista niciun aport alimentar și ca tot consumul de alimente este scăpat de sub control. Aceasta tulburare include cicluri de crestere necontrolata a apetitului si consumului de alimente, urmate de remușcări / rușine dar între episoadele de mâncat in exces, exista si momente cand persoana in cauza manânca normal.
Mâncatul excesiv în timp ce va simțiti fara control este ceva cronic, care nu se intampla doar o dată. Spre deosebire de bulimie, mâncatul compulsiv nu include activitati purgative (precum luarea de laxative, vomitat, exerciții fizice intense) după un astfel de episod.
Care sunt cauzele mâncatului compulsiv?
Deși nu există o cauză specifică pentru mâncatul compulsiv, există anumiti factori de risc, conform Centrului pentru Tulburari de Alimentatie de la Sheppard Pratt care pot contribui la dezvoltarea acestei tulburari, sau a altor tulburări alimentare, precum:
Factori genetici
Numeroase studii sugerează că există factori genetici care contribuie la riscul unei persoane de a devolta o tulburare de alimentatie si ca acestea pot fi ereditare. Unele cercetări sugerează că persoanele care au un membru al familiei cu o tulburare de alimentatie au sanse de 7-12 ori mai mari să dezvolte și ele la randul lor o astfel de tulburare.
Situațiile familiale stresante pot contribui la dezvoltarea unei tulburări alimentare, dar este important de retinut că nu părinții copiilor cu tulburări de alimentatie sunt de vină. Nu există dovezi că tulburările de alimentație apar din cauza unui anumit stil de parenting sau din cauza dinamicii familiei.
Trăsături de personalitate
Anumite trăsături de personalitate, care pot fi ereditare, pot crește riscul de a dezvolta o tulburare de alimentatie, inclusiv a mâncatului compulsiv. Doar pentru că cineva are aceste trăsături de personalitate nu înseamnă că va dezvolta in mod sigur o tulburare de alimentatie. Este adevarat, totusi, ca aceste trăsături sunt cu atât mai frecvente la persoanele cu astfel de tulburări.
- Gânduri obsesive
- Perfecţionism
- Hipersensibilitate sau instabilitate emoțională
- Impulsivitate
- Gândire rigidă
- Dificultate de a gestiona durerea emoțională, capacitate scazuta de a face față acesteia
- Stimă de sine scazută
Unele studii care implică imagistica cerebrală sugerează că persoanele cu tulburări de alimentație pot avea circuite cerebrale alterate. Diferențele în ceea ce priveste circuitele cerebrale pot contribui la cauzele pentru care unele persoane sunt mai susceptibile de a dezvolta o tulburare de alimentatie in comparatie cu altele.
Trauma
Abuzul fizic sau sexual poate provoca uneori dezvoltarea unei tulburări de alimentatie. O traumă poate duce la sentimente pronunțate de rușine, vinovăție și lipsă de control.
Dieta
Centrul pentru tulburări de alimentatie de la Sheppard Pratt sugerează că dieta este cel mai frecvent factor pentru dezvoltarea unei tulburări alimentare.
Dieta poate fi catalizatorul pentru dezvoltarea unei tulburări de alimentatie alimentare in randul persoanele care sunt deja predispuse la o astfel de tulburare. În loc de a pune accent pe o dieta restrictivă și greoaie, se recomandă accentul pe adoptarea unui stil de viață sănătos, dragoste de sine și alimentația intuitivă.
Vârsta
Deși tulburările de alimentație pot apărea la orice vârstă, mâncatul compulsiv apare adesea la sfârșitul adolescenței sau începand cu varsta de 20 ani.
Simptomele mâncatului compulsiv
Printre simptomele mâncatului compulsiv se numara criteriile de diagnostic. În general, simptomele mâncatului in exces includ consumul unei cantități foarte mari de alimente într-o perioadă scurtă de timp, senzație de control atunci când mâncati, evitarea consumului de cantități mari de alimente in compania altor persoane, sentimente de rușine, vinovăție și remușcări după un episod de mâncat compulsiv.
Semnele acestei tulburari la alte persoane pot include încercarea de a ascunde cat de mult mânanca, ascunderea cantităților mari de alimente, fluctuațiile de greutate (deși acest lucru nu este întotdeauna reprezentativ pentru mâncatul compulsiv).
Cum să puneți capat mâncatului excesiv
Tratamentul pentru aceasta tulburare de alimentatie trebuie să includă întotdeauna ajutor medical. Dacă dvs. sau persoana iubită va confruntați cu aceasta tulburare, discutați cu medicul dumneavoastra pentru a gasi cel mai bun plan individualizat de tratament.
Dacă este nevoie, medicul dumneavoastră vă va trimite la un specialist în tulburări de alimentatie. Persoanele care se confrunta cu mâncatul compulsiv pot învinge aceasta boala, dar poate fi un proces de durata care necesita mult efort din partea dumneavoastra.
Ședințele cu un terapeut specializat sau terapie de grup pot fi de un real ajutor. Este important să rețineți că dieta poate crește riscul de a dezvolta aceasta tulburare de alimentatie, astfel încât adoptarea unei diete, în special pe cont propriu, fara ajutor specializat, nu este o modalitate recomandată de a trata mâncatul compulsiv.
Problemele psihiatrice care pot sta la baza mâncatului excesiv trebuie să fie abordate cu ajutorul profesioniștilor din domeniul sănătății mintale, pentru a avea o remisiune de succes pe termen lung. Orice tratament al unei tulburari de alimentatie trebuie să fie recomandat de o echipă multi-disciplinară, care sa includa asistenta medicala, nutriționala și psihologica.
Dacă stiti pe cineva care sufera de aceasta tulburare de alimentatie, încurajati-l să vorbească cu profesioniștii din domeniul medical și oferiti-le sprijinul dumneavoastra.
