Producătorii de alimente vor încerca să facă tot posibilul pentru a vă atrage atenția atunci când faceți cumpărături. Ambalajul elegant, culorile atrăgătoare și amplasarea pe un raft anume sunt câteva dintre modalitățile folosite în acest sens. De asemenea, se pot folosi și trucuri de etichetare a alimentelor pentru ca produsele să se vândă mai bine. Uneori companiile producătoare pot face uz de cuvinte sau expresii precum fără grăsimi, cu conținut redus de grăsimi, fără gluten, natural etc., pentru a face un produs să pară mai atractiv.
Ce aspecte sunt importante atunci când citim etichetele alimentelor? Mărimea porției de servire, energia (caloriile) pe care o furnizează, lista ingredientelor, conținutul de zahăr, fibre etc. sunt toate importante. Cu toate acestea, pe ambalaj există cuvinte înscrise care pot fi în anumite cazuri înșelătoare.
Iată câteva trucuri de etichetare a alimentelor care vă pot induce în eroare să credeți că un produs este mai sănătos decât este cu adevărat.
Cuvântul „natural”
Mulți oameni caută alimente mai naturale, neprelucrate, pe măsură ce crește preocuparea pentru obezitate și boli cronice. O dietă bogată în alimente procesate sau alimente bogate în calorii, cu valoare nutritivă redusă, poate crește riscul de obezitate și multe alte boli.
Pe măsură ce aceste aspecte continuă să crească în popularitate în rândul publicului, tot mai mulți oameni caută alternative alimentare mai puțin procesate.
Desigur, alimentele fără ambalaj, cum ar fi fructele și legumele, sunt naturale. Cu toate acestea, multe pachete de alimente vor avea cuvântul natural înscris undeva doar pentru a vă atrage atenția.
Problema utilizării cuvântului natural pentru un aliment este că nu există o definiție clară a ceea ce poate însemna.
Dacă ceva este natural, de obicei înseamnă că nu există ingrediente artificiale, dar asta nu înseamnă că nu se adaugă alte ingrediente cu potențial nociv, cum ar fi sodiu sau zahăr. Gustările precum chipsurile de cartofi pot spune că sunt naturale, dar asta nu înseamnă că sunt și sănătoase.
Căutați mai departe decât cuvântul natural pe alimente pentru a determina dacă acestea sunt într-adevăr cea mai bună opțiune.
Multicereale
Este recomandat să obțineți cel puțin jumătate din aportul de cereale din cereale integrale. Cerealele integrale sunt mai bogate în fibre în comparație cu soiurile rafinate, cum ar fi pâinea albă, orezul alb sau cerealele zaharate. Cerealele integrale conțin tărâțele și stratul exterior al semințelor, pentru a furniza fibre și substanțe nutritive.
100% pâine integrală ar trebui să aibă numai făină integrală. Cu toate acestea, dacă un produs are înscris pe el termenul de multicereale, nu înseamnă că este 100% din cereale integrale. Multicereale poate fi de fapt un mod de a spune că un produs constă dintr-un amestec de făină albă și o cantitate mai mică de făină din cereale integrale.
Verificați eticheta de ingrediente pentru a vedea dacă sunt utilizate produse din cereale integrale 100% sau dacă este vorba în principal de făină albă, cu un amestec de cereale integrale adăugat pentru un plus de culoare.
Fără grăsimi trans
Majoritatea adulților au auzit că grăsimile trans sunt dăunătoare pentru sănătate. De fapt, autoritățile competente din diferite țări încep să recunoască uleiul parțial hidrogenat, care este o sursă de grăsimi trans, ca fiind un ingredient ce nu prezintă siguranță pentru consum.
Majoritatea produselor alimentare nu conțin cantități foarte mari de grăsimi trans, ceea ce este bine. Cu toate acestea, multe alimente conțin încă grăsimi trans în cantități mai mici.
Un aliment poate pretinde că nu conține grăsimi trans, dar totuși să ofere până la 0,5 grame de grăsimi trans. Cum puteți verifica dacă diferite alimente au în compoziție grăsimi trans? Citind eticheta cu ingrediente.
Dacă un produs alimentar conține parțial (sau complet) ulei hidrogenat, acesta va furniza unele grăsimi trans.
Dacă mâncați multe porții sau alimente cu cantități mici de grăsimi trans, s-ar putea să ajungeți la o cantitate relativ periculoasă ingerată de astfel de grăsimi.
Prin urmare, doar pentru că o etichetă spune că un produs nu conține grăsimi trans, ar trebui să citiți în continuare lista cu ingrediente.
Sursele potențiale de grăsimi trans includ: cremă pudră de cafea, produse de patiserie fabricate comercial sau unele tipuri de floricele care se prepară la cuptorul cu microunde.
Fără grăsimi sau zahăr
La fel ca grăsimile trans, alimentele pot pretinde că sunt lipsite de grăsimi sau de zahăr. Cu toate acestea, pot oferi în continuare până la 0,5 grame pe porție. De asemenea, rețineți că lipsa grăsimilor sau a zahărului nu înseamnă întotdeauna mai puține calorii.
Uneori, o opțiune fără grăsimi sau zahăr poate avea la fel de multe calorii, dacă nu chiar mai multe, în comparație cu versiunea originală.
Dacă un produs nu conține grăsimi, probabil va avea mai mult zahăr decât versiunea originală. Ar putea avea, în plus, mai multe arome artificiale sau conservanți.
Produse ușoare (light)
La fel ca și în cazurile înscrisurilor care revendică un produs ca fiind fără grăsime sau fără zahăr, doar pentru că un aliment are cuvântul „light” trecut undeva pe etichetă, nu înseamnă în mod automat că este și sănătos. Pentru ca un produs să poată beneficia de eticheta „light”, trebuie să conțină cu 50% mai puțină grăsime decât produsul original.
Cuvântul „light” poate fi, de asemenea, trecut pe un aliment pentru a descrie aroma, cum ar fi uleiul de măsline. Uleiul de măsline ușor nu are mai puține calorii decât uleiul de măsline original, ci doar are un gust mai ușor.
Cuvinte cheie, cum ar fi fără gluten, organic, fără OMG etc., nu se traduc întotdeauna în sănătos
Doar pentru că un produs este etichetat ca fiind fără gluten, organic sau fără OMG (organisme modificate genetic) nu înseamnă că este un aliment sănătos. Companiile alimentare pot produce produse de tip junk-food organic, iar produsele fără gluten pot fi foarte bogate în zaharuri simple și sărace în fibre. Anumite produse comercializate sub egida „fără OMG” pot fi în continuare o sursă de calorii goale.
Nu vă lăsați prinși în capcana pe care producătorii de alimente o lansează cu fiecare produse în parte. Doar pentru că există anumite cuvinte esențiale, care par atractive, înscrise pe etichetă, nu înseamnă că produsele respective sunt și sănătoase. Din păcate, trebuie să mai aruncați o privire asupra etichetei nutriționale și a etichetei ingredientelor pentru a stabili cu exactitate cât de sănătos sau nu este un anume produs.
Mărimea porției de servire
Un alt truc de etichetare a alimentelor poate fi în legătură cu dimensiunea de servire. Poate că o băutură va susține ceva de genul „Doar 100 de calorii per porție”. S-ar putea să vă gândiți că băutura în cauză vă va furniza doar 100 de calorii.
Însă, dacă aruncați o privire mai atentă, este posibil să vedeți că sticla conține 2 sau mai multe porții. Prin urmare, veți obține dublul caloriilor și a zahărului dacă consumați întreaga băutură.
Concluzie
Pot exista numeroase moduri dificile în care companiile alimentare etichetează alimentele pentru a încerca să le facă să pară mai sănătoase sau mai atrăgătoare pentru consumatori. Folosirea cuvântului natural, în acest moment, nu înseamnă prea mult în domeniul alimentar.
