Felii de pâine integrală cu avocado și banane
Adriana Banu

Adriana Banu

Sunt încântată să scriu pentru acest site! Este o adevărată resursă imparțială pentru sfaturi despre nutriție, slăbit și fitness. În zilele noastre, este greu să găsești un astfel de loc de unde poți obține păreri calificate despre lucruri de care corpul tău are nevoie.

Urmarea unei diete vegetariene poate crește speranța de viață?

Cercetările de specialitate au sugerat că urmarea unei diete vegetariene poate duce la o speranță de viață extinsă, dar înseamnă asta că ar trebui cu toții să consumăm doar legume și fructe de acum încolo, sau există un loc în dietele noastre și pentru carne?

Dovezile cercetărilor

Numeroase studii au sugerat faptul că o dietă vegetariană poate fi benefică în reducerea riscului de boli precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, osteoporoza, bolile de inimă, demența și artrita reumatoidă, deci nu este o surpriză faptul că există, de asemenea, dovezi conform cărora cei care urmează o dietă vegetariană înregistrează un risc mai mic de a muri din orice cauză, decât cei care consumă carne în mod regulat.

Studiul principal care susține această teorie a fost realizat pe datele provenite de la peste 73.000 de adventiști de ziua a șaptea, un grup religios care încurajează consumul minim de produse din carne, cu rezultate care indică faptul că vegetarienii sau cei care au consumat carne rar, au avut cu 12% mai puține șanse de a dezvolta o boală cu potențial fatal.

Studiul a fost realizat pe o perioadă de cinci ani, în care au murit peste 2.500 de indivizi din populația inițială. Rata mortalității celor care consumă carne a fost semnificativ mai mare decât cea a diferitelor subgrupuri de vegetarieni, inclusiv vegani, care nu au consumat nici un fel de produse de origine animală, pescetarieni, care consumau pește, și lacto-ovo-vegetarieni care încă includeau produse lactate și ouă ca parte a dietei lor.

Diferitele clase de vegetarieni au fost, de asemenea, luate în considerare separat și s-a constatat că, în comparație cu non-vegetarienii, pescetarienii au înregistrat un risc redus de boli de inimă și de decese provocate de alte boli în afară de cancer și afecțiuni cardiovasculare. Lacto-ovo-vegetarienii au avut un risc mai mic pentru toate cauzele mortalității, iar veganii au prezentat un risc redus de decese provocate de alte boli în afară de cancer și afecțiuni cardiovasculare. În general, se pare că reducerea riscului a fost mai mare la bărbați decât la femei.

Rezultatele au fost ajustate pentru potențialii factori care ar fi putut avea un impact asupra duratei de viață, precum fumatul, nivelul de actitivtate fizică și educația. Cu toate acestea, dată fiind natura studiului, nu este posibil să se determine cauza și efectul complet, și, deci, există posibilitatea ca alți factori să fi influențat relativ rezultatele.

De exemplu, vegetarienii pot urma adesea stiluri de viață mai sănătoase în general, comparativ cu cei care nu sunt vegetarieni, iar persoanele din grupul particular urmărit în cadrul acestui studiu au avut un stil de viață specific, diferit de cel al celorlalți membri ai populației.

Pentru părți ale analizei din studiu, cei care au consumat carne și pește, dar doar o dată pe săptămână sau mai puțin au fost clasificați ca fiind vegetarieni, sugerând că poate un consum redus de carne poate fi la fel de eficient ca urmarea unei diete vegetariene.

O revizuire a șase studii de cohortă cu privire la relația dintre consumul de carne și longevitate, a concluzionat faptul că un model de stil de viață care presupune consumul de carne mai puțin de o dată pe săptămână poate fi asociat cu o durată mai lungă de viață în Europa și SUA. Cu toate acestea, nu toate studiile au arătat un risc semnificativ redus de deces. În plus, și-a făcut simțită prezența încă o dată problema cu privire la controlul factorilor externi și ceea ce ar trebui clasificat ca fiind mâncare vegetariană.

În concluzie, există cu siguranță beneficii pentru sănătate furnizate de consumul de mâncare vegetariană, dar nu este clară măsura în care produsele de origine animală, peștele și chiar carnea pot face parte din această dietă, menținând în același timp aceleași avantaje.

Carnea și speranța de viață

Cercetările recente au sugerat faptul că un aport ridicat de carne; în special de carne procesată, cu un conținut ridicat de grăsimi saturate, tinde să crească riscul apariției numeroaselor boli legate de stilul de viață.

Cu toate acestea, există, de asemenea, o mulțime de dovezi care sugerează că aportul de pește este benefic pentru sănătate și că dietele mai bogate în proteine, inclusiv carne slabă, pot avea și unele avantaje pentru sănătate, deci rămâne de văzut dacă dieta vegană sau cea lacto-ovo-vegetariană sunt necesare, sau dacă o dietă sănătoasă bine planificată cu carne slabă, pește sau produse de origine animală poate avea în continuare aceleași beneficii.

Beneficiile consumului vegetarian pentru sănătate

O dietă vegetariană bine echilibrată are numeroase beneficii pentru sănătate, inclusiv un conținut ridicat de fibre, niveluri ridicate de vitamine și minerale, un conținut scăzut de grăsimi saturate și proteine ușor de digerat. Dietele vegetariene nu sunt neapărat mai scăzute în calorii și grăsimi decât dietele care conțin carne; cu toate acestea, dacă dieta se concentrează pe alimente proaspete, naturale, mai degrabă decât pe opțiunile procesate, este adesea o dietă cu conținut scăzut de calorii.

Excesul de greutate și obezitatea contribuie la lista de factori de risc, aferentă unui număr mare de boli legate de stilul de viață, deci dacă acest lucru este mai puțin prevalent din cauza aportului mai mic de calorii, este probabil să ofere un efect protector împotriva bolilor.

Consum alimentar pentru o viață lungă și sănătoasă

Deși există foarte multe controverse în lumea cercetărilor nutriționale, iar recomandările se schimbă aproape zilnic, există, totuși, o serie de alimente care sunt în general acceptate ca fiind benefice pentru reducerea riscului de boli, precum există și o serie de alimente despre care se crede că sporesc aceste riscuri.

Alimente sănătoase pe care ar trebui să le consumați

– o mare varietate de fructe și legume proaspete

– pește gras

– cereale integrale, nuci și semințe

– leguminoase precum fasole și linte

– carne slabă cu moderație

– grăsimi nesaturate, cum ar fi uleiul de măsline

– condimente și ierburi (cu excepția sării)

– apă

Alimente pe care ar trebui să le evitați

– alimente bogate în sare

– alimente bogate în zahăr, în special în forme procesate

– mâncare prăjită

– mâncare procesată

– glucide rafinate

– carne bogată în grăsimi

– sucuri carbogazoase sau alte băuturi bogate în zahăr

– grăsimi saturate sau trans, cum sunt cele găsite în unt sau unele margarine și alimente procesate

DĂ SHARE LA ARTICOL:

Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp
Share on linkedin
Share on pinterest
Share on print
Share on email

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Brânză proaspătă și diferite tipuri de pâine

Sunt bune produsele lactate?

Produsele lactate conțin numeroși nutrienți, printre care calciu, potasiu, proteine ​​și vitamina D. Cu toate acestea, unele produse lactate pot avea un conținut ridicat de

Două boluri în formă de inimă pline cu fructe

Este fructoza nesănătoasă?

Deși există dovezi care sugerează că un aport excesiv de zaharoză și fructoză sunt dăunătoare sănătății, nu există dovezi care să susțină acționarea acesteia ca

Masă sănătoasă inclusă într-o dietă de tip post intermitent

Post intermitent – ghidul complet

Postul intermitent câștigă popularitate, fiind asociat cu potențiale beneficii pentru sănătate, cum ar fi: risc mai mic de dezvoltare a unor boli cronice, creșterea arderilor