Există trei tipuri principale de grăsimi (în special trigliceride) găsite în alimente: grăsimi saturate, mononesaturate și polinesaturate. Numele acestor diferite tipuri de grăsimi se referă la structura chimică a acidului gras și la cantitatea de hidrogeni aferenți legăturilor de carbon.
Conținut:
Ce este grăsimea saturată?
Iată câteva caracteristici unice ale grăsimilor saturate și ceea ce le separă de alte tipuri de grăsimi.
Grăsimile sunt numite în esență după structura lor chimică și legăturile dintre atomii de carbon. Denumirea de grăsimi saturate se referă la carbonii din acizii grași, care au toate legăturile lor chimice umplute cu hidrogen; sunt saturate cu hidrogen.
Grăsimile monosaturate au un carbon în structura lor care are o legătură dublă cu un alt carbon. Nu toate legăturile lor au hidrogen. Grăsimile polinesaturate au mai multe legături duble între carbonii lor.
Gradul de saturație a hidrogenului pe carbonii din acizii grași determină numele și caracteristicile fizice ale acestora.
Unde se găsesc grăsimile saturate?
Grăsimile saturate diferă de grăsimile mono sau polinesaturate prin faptul că sunt solide la temperatura camerei. Grăsimile mono și poli sunt lichide la temperatura camerei, cum ar fi consistența uleiului.
Toate alimentele conțin unele urme de grăsime, chiar și cele mai multe legume. Alimentele au un amestec de grăsimi saturate, poli și mononesaturate. Alimentele foarte bogate în grăsimi saturate includ uleiul de cocos, untul, uleiul de palmier și grăsimea albă găsită în jurul bucăților de carne.
Exemple de alimente bogate în grăsimi saturate includ carnea, ciocolata, produsele coapte și nucile de cocos. Alimentele bogate în grăsimi mono sau polinesaturate includ uleiuri, avocado, nuci și pește gras.
Vezi și:
- Care sunt grăsimile sănătoase de mâncat?
- Care este cel mai precis mod de a măsura grăsimea corporală?
- Grăsimi saturate și sănătatea inimii
Potrivit experților în sănătate, grăsimile saturate pot crește nivelul colesterolului, deci pot crește riscul de boli de inimă. Pentru a reduce riscul de boli de inimă, recomandarea generală este de a reduce aportul de grăsimi saturate. Cu toate acestea, unele cercetări recente concluzionează faptul că grăsimile saturate ar putea să nu aibă efecte negative asupra sănătății inimii, așa cum se credea anterior.
Un articol din 2010 a concluzionat că nu există dovezi semnificative pentru asocierea aportului de grăsimi saturate cu riscul bolilor de inimă. Acest studiu a beneficiat de o bază de date cu analize provenite de la peste douăzeci de studii de cercetare anterioare privind aportul de grăsimi saturate și bolile de inimă.
Un alt articol, efectuat în 2013 sugerează, de asemenea, că aportul de grăsimi saturate și riscul bolilor de inimă nu pot fi asociate negativ ca înainte. Cercetătorii au concluzionat că trebuie făcute mai multe cercetări în ceea ce privește aportul de grăsimi saturate și efectele asupra sănătății inimii.
Cercetările sugerează că grăsimile polinesaturate și mononesaturate au efecte pozitive asupra sănătății inimii. Prin urmare, înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi poli sau monoinsaturate poate fi recomandată pentru scăderea riscului bolilor de inimă, cel puțin până când cercetările ulterioare clarifică care este relația dintre grăsimile saturate și sănătatea inimii.
Chiar dacă cercetările recente sugerează faptul că grăsimile saturate ar putea să nu aibă un efect atât de negativ asupra sănătății inimii pe cât se credea anterior, este încă recomandată înlocuirea majorității grăsimilor saturate cu grăsimi mono/polinesaturate.
Diferențe între grăsimile saturate
Potrivit Harvard Health, există diferite tipuri de grăsimi saturate și este posibil să nu aibă toate același efect asupra organismului. De exemplu, grăsimile saturate din ciocolată și uleiul de cocos pot să nu aibă același efect asupra sănătății inimii, ca grăsimile saturate din lactate sau produse de origine animală.
Acidul stearic găsit în ciocolată nu are impact asupra nivelului de colesterol, așa cum ar putea avea alte grăsimi saturate. Odată metabolizată, această grăsime saturată este transformată în organism în acid oleic, care este o grăsime mononesaturată.
Care este aportul de grăsime saturată?
Limitarea aportului de grăsimi saturate este încă recomandată, dar cantitatea totală de grăsimi din dietă poate fi de până la aproximativ 30-35% din caloriile totale. Grăsimile saturate ar trebui să fie limitate la mai puțin de 7%, conform experților în sănătate și nutriție.
Alegeți grăsimile saturate care au un efect dovedit empiric de a fi neutru asupra sănătății inimii, precum cele din ciocolată sau ulei de cocos.
Chiar dacă cercetările recente sugerează că grăsimile saturate pot să nu fie la fel de dăunătoare pentru sănătatea inimii pe cât se credea în trecut, majoritatea oamenilor de știință avertizează oamenii să limiteze în continuare grăsimile saturate până când se pot emite mai multe concluzii despre relația dintre alimentele bogate în grăsimi saturate și sănătatea inimii.
Înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate poate avea beneficii pozitive pentru sănătate.
Exemple de înlocuire a grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate includ:
- înlocuiți untul cu ulei de avocado sau măsline
- tăiați excesul de grăsime de pe carne înainte să o gătiți
- înlocuiți cu ulei de cocos în produsele ce necesită coacere
Dacă nu sunteți siguri de cantitatea de grăsimi saturate pe care o primiți din dietă, discutați cu un profesionist din domeniul sănătății. Dacă aveți întrebări legate de sănătatea inimii și de aportul de grăsimi, urmați recomandările medicului dumneavoastră.
Persoanele care au antecedente sau prezintă un risc crescut de probleme de inimă ar putea dori să își reducă și mai mult aportul de grăsimi saturate.
Concluzie
Grăsimile saturate înseamnă că au carbonii din structura chimică cu toate legăturile umplute cu hidrogen. Astfel diferă grăsimile saturate de alte grăsimi nesaturate. Înlocuirea alimentelor bogate în grăsimi saturate cu grăsimi nesaturate este benefică pentru sănătatea inimii.
