Maltodextrina constă practic dintr-un lanț lung de molecule de glucoză conectate între ele, ceea ce o încadrează în categoria polizaharidelor. Poate fi obținută din porumb, cartof, orez sau grâu printr-o metodă ce presupune un grad înalt de prelucrare. De fapt, cea mai mare parte a maltodextrinei derivate din grâu poate fi considerată a fi lipsită de gluten, deoarece proteina din grâu este eliminată în timpul procesării.
Maltodextrina nu furnizează vitamine și minerale naturale, la fel ca alți carbohidrați în formă naturală.
Maltodextrina poate fi folosită ca îndulcitor sau ca agent de îngroșare, fiind un ingredient des întâlnit într-o mulțime de alimente procesate. Maltodextrina este, de asemenea, frecvent folosită în produsele sportive de nutriție și poate fi benefică în alimentația celor care practică sporturi de anduranță.
Există o oarecare preocupare legată de modul în care maltodextrina exercită un impact asupra bacteriilor intestinale, deoarece potrivit unor studii de specialitate recent efectuate, aceasta ar putea influența riscul de creștere a numărului de bacterii în intestin.
Conținut:
Unde întâlnim maltodextrina?
Maltodextrina poate fi găsită în aproximativ 10% din produsele alimentare procesate. Poate fi găsită în dressing-urile pentru salată, amestecuri pudră pentru sosuri sau supe, iaurt, batoane proteice, produse de nutriție sportivă, îndulcitori artificiali sau alte produse dietetice.
Chiar dacă maltodextrina trece prin multe etape de procesare, este un ingredient și un agent de umplere destul de ieftin. Maltodextrina poate avea un gust ușor dulce, motiv pentru care poate fi folosită și pe post de îndulcitor în alimente sau băuturi.
Maltodextrina și performanță atletică
Ingerarea de carbohidrați înainte, în timpul și ulterior efectuării de exerciții fizice poate fi benefică în cazul evenimentelor sportive ce presupun un anumit nivel de anduranță, pe o perioadă mai mare de timp, în special în cadrul acelor activități care necesită depunerea de efort fizic la o intensitate ridicată.
Carbohidrații reprezintă principala sursă de energie pentru depunerea de efort fizic de mare intensitate, iar cantitatea de carbohidrați depozitați în organism este limitată.
Consumul unor carbohidrați suplimentari înainte sau în timpul antrenamentelor fizice, permite efectuarea de exerciții fizice la o intensitate mai mare, pentru o durată mai lungă de timp.
Depinde de la un individ la altul de ce cantitate de carbohidrați are nevoie organismul și de momentul în care consumul lor este necesar în timpul efectuării de exerciții fizice. În general, antrenamentele fizice care durează mai puțin de 60 de minute, nu necesită suplimentarea carbohidraților în timpul efectuării exercițiilor. În schimb, ingerarea carbohidraților în timpul antrenamentelor fizice poate fi benefică, în cazul în care durata acestora depășește 2 ore.
Consumul de maltodextrină poate reprezenta un avantaj, comparativ cu alte surse de carbohidrați, cum ar fi dextroza (care constă într-o moleculă de glucoză și una de fructoză, conectate împreună).
Maltodextrina are un gust mai puțin dulce, în comparație cu dextroza sau fructoza, ceea ce o poate face mai plăcută pentru consum în timpul antrenamentelor fizice. De asemenea, având în vedere că maltodextrina constă într-un lanț de carbohidrați mai lung, aceasta promovează un necesar mai mic de apă în stomac în timpul digestiei, comparativ cu dextroza, ceea ce poate reduce nivelul de stres la nivel gastrointestinal în timpul exercițiilor fizice.
Un studiu efectuat în 2011 a relevat faptul că atunci când bicicliștii montani au primit un supliment cu o soluție de maltodextrină cu 20 de minute înaintea unei competiții, au înregistrat rezultate mai bune, în comparație cu grupul de bicicliști montani, care a primit un placebo.
Un alt studiu din 2011 sugerează, de asemenea, că un amestec de maltodextrină și fructoză poate fi benefic în timpul evenimentelor sportive ce presupun un anumit nivel de anduranță, pe o perioadă mai mare de timp.
Bacteriile intestinale
Bacteriile din intestin și modul în care acestea exercită un impact asupra întregului organism uman, reprezintă un subiect actual și foarte popular în aria cercetărilor științifice, deoarece o serie de studii de specialitate indică faptul că bacteriile intestinale influențează multe alte zone ale corpului. Dieta alimentară este, de asemenea, cunoscută ca fiind un factor major în influențarea tipului și a cantității de bacterii din intestin.
Produsele alimentare pe care le consumăm, precum și lichidele ingerate, pot promova creșterea de bacterii dăunătoare sau benefice în intestinul gros.
Anumite cercetări de specialitate au sugerat recent faptul că maltodextrina poate afecta bacteriile intestinale. Maltodextrina poate ajuta de fapt bacteriile dăunătoare să crească ca și număr la nivelul intestinului, în timp ce limitează creșterea de probiotice benefice.
Prin urmare, consumul unei diete bogate în alimente care conțin maltodextrină, poate genera modificarea bacteriilor intestinale, ceea ce în consecință poate crește riscul de dezvoltare de afecțiuni inflamatorii la nivelul intestinului.
Aceasta ar putea fi o urmare negativă rezultată din consumul de alimente cu conținut de maltodextrină și poate fi un motiv întemeiat pentru un consum alimentar mai responsabil.
Maltodextrină rezistentă
Cu toate acestea, maltodextrina rezistentă poate ajuta numărul de bacterii benefice din intestin să crească, în timp ce poate acționa și ca o fibră dietetică în organism. Maltodextrina rezistentă beneficiază de legături diferite care leagă glucoza împreună, deci nu poate fi digerată la fel de ușor ca și alți carbohidrați.
Maladodextrina rezistentă pare să genereze un efect opus, comparativ cu maltodextrina simplă, prin faptul că promovează creșterea bacteriilor benefice, ceea ce poate fi un lucru bun.
De unde știți când consumați maltodextrină și maltodextrină rezistentă?
Din păcate, etichetele produselor alimentare nu specifică clar ce tip de maltodextrină se regăsește în conținutul lor, așa că în cele mai multe cazuri este greu de concluzionat pe care dintre cele două categorii de maltodextrină le consumăm. Ceea ce știm sigur, în schimb, este că sunt necesare mai multe cercetări pentru a clarifica relația dintre maltodextrină, bacterii intestinale și alți parametri de sănătate.
Este sigură pentru consum?
Ca în cazul marii majorități a produselor alimentare, înainte de a indica un aliment ca fiind bun sau nociv pentru organism, trebuie să vă puneți o altă întrebare. Cât de mult consumați din respectivul aliment?
Mare parte din alimentele consumate excesiv pot fi dăunătoare pentru organism. Dacă dieta dumneavoastră este alcătuită în principal din alimente procesate, este posibil să obțineți o cantitate destul de mare de maltodextrină, ceea ar putea genera un anumit nivel de stres la nivelul sistemului gastric.
Cu toate acestea, nu există dovezi empirice care să descrie faptul că maltodextrina consumată în orice cantitate, poate fi nocivă. Aceasta poate fi benefică în timpul efectuării de exerciții fizice de anduranță, în timp ce maltodextrina rezistentă poate stimula creșterea cantității de bacterii benefice în intestin.
Dacă suspectați faptul că maltodextrina vă poate provoca anumite efecte negative asupra stării generale de sănătate, discutați cu un dietetician sau un medic în acest sens, pentru a primi mai multe informații și sfaturi personalizate.
