Odată ce alimentele sunt digerate și metabolizate, soarta energiei rezultate în urma acestui proces depinde de nevoile organismului. Alimentele nu se transformă automat în depozite de grăsime; există mulți factori care determină rata metabolică și modul în care organismul folosește alimentele pe care le consumăm.
Chiar și timpul de digestie va varia de la un individ la altul, însă există câteva estimări generale pe care le putem folosi pentru a determina cât timp durează ca alimentele pe care le consumăm să fie utilizate de către organism.
Conținut:
Cât timp durează procesul de digestie?
Durează aproximativ 6-8 ore pentru ca alimentele consumate să treacă prin gură, apoi în esofag, în stomac și, în final, prin intestinul subțire.
Stomacul descompune alimentele în particule minuscule, astfel încât organismul să le poate absorbi. Din stomac, mâncarea trece în intestinul subțire.
Intestinul subțire este locul unde are loc cea mai mare parte a absorbției. Există și mai multe enzime eliberate în intestinul subțire, astfel încât moleculele pot fi absorbite, intrând în fluxul sanguin.
Orice nu este absorbit prin pereții intestinului subțire ajunge în intestinul gros, având nevoie de aproximativ 30-40 de ore pentru a fi eliminat definitiv din organism.
Prin urmare, în urma consumului alimentar, nutrienții din alimente pot fi absorbiți în fluxul de sânge în mai puțin de 10 ore, însă este posibil ca particulele alimentare nedigerate să nu fie eliminate din intestinul gros pentru o zi sau două.
Tipul de produse alimentare consumate poate exercita, de asemenea, un impact asupra ratei de digestie. Fibrele pot încetini rata de zaharuri simple care intră în fluxul de sânge din intestinul subțire, iar proteinele pot crește timpul necesar pentru descompunerea alimentelor în stomac.
Dimpotrivă, consumul de alimente al căror conținut predomină în carbohidrați simpli, poate oferi energie rapidă, care poate fi disponibilă rapid.
Cum este utilizată energia în organism?
După ce alimentele digerate ajung în fluxul de sânge, organismul le poate converti în energie sau le poate depozita. În acest proces decizional intră o mulțime de factori; nu există o ecuație simplă pentru a determina în ce scop va fi utilizată acea energie sau cum.
Dacă energia absorbită în fluxul de sânge provine, de exemplu, din zaharuri simple, atunci un hormon, denumit insulină, va avea un rol important în determinarea modului în care va fi utilizată aceasta.
Unul dintre rolurile principale ale insulinei este reprezentat de promovarea depozitării grăsimii. Insulina ajută celulele corpului să scoată zahărul din fluxul de sânge pentru a fi utilizat pe post de energie, dacă este necesar, sau dacă nu, acesta va fi păstrat în organism sub formă de glicogen sau grăsime.
Dacă aveți un stil de viață în mare parte sedentar, atunci sunt șanse foarte mari ca organismul dumneavoastră să nu aibă nevoie de atât de multă energie pentru a alimenta mușchii. Șansele ca energia obținută din alimente să se păstreze sub formă de grăsime în organism, sunt mai mari decât în cazul în care organismul are nevoie de energie pentru a alimenta mușchii sau pentru a reface depozitele de glicogen epuizate, cum se întâmplă în urma depunerii de efort fizic intens.
De asemenea, organismul folosește energia din alimente pentru a repara țesuturile, pentru producția de hormoni și de noi celule, și pentru susținerea funcțiilor vitale de bază, precum respirația, bătăile inimii și alimentarea creierului, astfel încât să poată funcționa corespunzător.
Doar pentru că mâncați o masă bogată în calorii nu înseamnă că în mod automat se va depune o cantitate egală de grăsimi în organism. Procesul metabolic este ceva mai complex de atât, iar cercetătorii încearcă să înțeleagă pe deplin complexitatea modului în care funcționează metabolismul corpului uman.
Cât de repede poate avea un impact asupra organismului o dietă nesănătoasă?
Un studiu efectuat în 2015 despre obezitate, a relevat faptul că după numai 5 zile, bărbații sănătoși care au consumat o dietă bogată în grăsimi, au prezentat modificări la nivelul metabolismului și a semnalizării musculare. Prin urmare, acest studiu sugerează că sunt necesare doar 5 zile de consum al unei diete nesănătoase și bogate în grăsimi, pentru ca metabolismul să fie afectat într-un mod negativ.
Obiceiurile alimentare nesănătoase menținute pe termen lung pot crește riscul de creștere în greutate, diabet de tip 2 și boli de inimă, dar acest studiu a arătat că și alimentația nesănătoasă pe termen scurt poate afecta organismul.
Subiecții din cercetare au urmat o dietă care avea un conținut caloric bazat pe grăsimi în proporție de 55%, în timp ce aportul lor de calorii a rămas similar cu cantitatea pe care o consumau în mod normal. Cercetătorii au descoperit că dieta bogată în grăsimi a avut un impact asupra modului în care mușchii au răspuns la preluarea glucozei din sânge.
Interferarea cu absorbția musculară a glucozei poate duce la deteriorarea semnalizării insulinei, care pe termen lung poate genera un risc de diabet de tip 2.
Concluzie
Intervalul de timp necesar pentru transformarea alimentelor consumate în depozite de grăsime depinde de o serie de factori. Procesul de digestie durează aproximativ 8-10 ore, timp în care alimentele trec prin stomac și ajung în intestinul subțire pentru a fi absorbite.
Odată ce alimentele sunt descompuse în molecule unice, fiind disponibile în această etapă pentru utilizare, organismul le poate folosi pentru eliberarea imediată de energie sau le poate depozita sub formă de grăsime sau glicogen.
Consumul unei diete bogate în grăsimi poate exercita un impact negativ asupra metabolismului după doar 5 zile, chiar și la adulții sănătoși, potrivit unui studiu din 2015. Obiceiurile alimentare pot afecta metabolismul, precum și cât de activi sunt mușchii.
