Cartofii prăjiți pot avea un conținut ridicat de calorii, grăsimi și o valoare nutritivă scăzută în special în comparație cu alte legume. Dacă sunt gătiți la temperaturi ridicate, aceștia pot fi o sursă potențială de acrilamidă, o substanță cancerigenă.
Cartofii prăjiți sunt o mâncare îndrăgită de oamenii din întreaga lume, în special în Statele Unite ale Americii. Cartofii au avut originea în Peru și Bolivia și au fost introduși exploratorilor spanioli în anii 1500. Dragostea față de cartofi s-a răspândit mai apoi în Europa și în Statele Unite ale Americii, fiind multe țări care se bazează pe culturile de cartofi ca principală sursă de agricultură.
De fapt, cartofii constituie cea mai recoltată legumă din Statele Unite ale Americii, iar peste 50% din recoltă este vândută procesatorilor pentru a face cartofi prăjiți, chipsuri sau alte produse procesate din cartofi (1).
Creșterea popularității cartofilor prăjiți s-a întâmplat în anii 1950, odată cu creșterea numărului de produse alimentare procesate din cartofi.
Cartofii prăjiți din comerț au devenit garnitura de baza în restaurantele de tip fast-food și mulți americani continuă să mănânce cartofi prăjiți atât în restaurante cât și acasă.
Cartoful în sine este de fapt destul de hrănitor. Cartofii sunt o sursă bună de vitamina C, potasiu, fibre, vitamina B și magneziu.
Modul de preparare a unui cartof poate influența drastic valoarea nutritivă și indicele glicemic. În timp ce cartofii prăjiți nu sunt considerați un aliment „bun”, ei se pot încadra într-o dietă sănătoasă, echilibrată, ca aliment consumat ocazional.
Există, de asemenea, modalități prin care puteți crește valoarea nutritivă a cartofilor prăjiți atunci când îi faceți acasă.
Valori nutriționale
Valorile nutriționale ale cartofiilor prăjiți pot varia în funcție de tipul și de calitatea uleiului de gătit și de tipul de cartofi folosiți.
În general, majoritatea restaurantelor fast-food folosesc cartofi prăjiți congelați, care sunt preparați în ulei. Absorbția uleiului în timpul prăjirii crește conținutul de calorii și grăsimi din cartof.
Acesta este motivul pentru care cartofii prăjiți au un număr mai mare de calorii și grăsimi în comparație cu cei copți sau piure. Timpul petrecut în uleiul fierbinte poate reduce și conținutul de vitamine din cartofi.
O porție medie de cartofi prăjiți McDonald’s (2) conține aproximativ 340 de calorii, 16 grame de grăsime (24% din valoarea zilnică necesară), 44 de grame de carbohidrați (15% din valoarea zilnică necesară), 4 grame de fibre (15% din valoarea zilnică necesară), 4 grame de proteine și 20% din valoarea zilnică de vitamina C.
Dacă combini un hamburger standard cu cartofi prăjiți, conținutul caloric al mesei sare până la 630 de calorii și 28 de grame de grăsime (42% din valoarea zilnică).
În comparație cu alte legume, cartofii prăjiți au un conținut ridicat de calorii și un nivel mai mic de nutrienți. Chiar dacă oferă unele vitamine C și fibre, consumul de alte legume va oferi aceste substanțe nutritive cu mai puține grăsimi adăugate.
Cartofii prăjiți pot fi dăunători din cauza acrilamidei
O altă preocupare cu privire la cartofii prăjiți, este faptul că pot fi o sursă potențială de acrilamidă.
Acrilamida este un agent cancerigen care poate fi găsit în alimentele cu amidon care se gătesc la temperaturi ridicate. Studiile de laborator și cele umane realizate pentru a demonstra dacă într-adevăr exită o legătură între acrilamidă și cancer sunt mixte și este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege în continuare modul în care acrilamida din alimente poate influența riscul de cancer.
Cu toate acestea, Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (IARC) sugerează că acrilamida este un posibil agent cancerigen uman (3).
Deși cantitatea de acrilamidă din cartofii prăjiți și din alte alimente nu este cunoscută exact, dacă doriți să reduceți expunerea la acrilamidă, limitați-vă aportul de cartofi prăjiți, chipsuri de cartofi, pâine prăjită, cereale pentru micul dejun și gustări făcute comercial.
Alimente prajite, diabet de tip 2 și risc de boli de inimă
Un studiu făcut de Harvard School of Public Health (4) a examinat datele a 100.000 de bărbați și femei de peste 25 de ani.
Cercetătorii au descoperit o asociere între consumul de alimente prăjite, riscul pentru diabetul de tip 2 și bolile de inimă. Consumul de mâncare prăjită chiar și o singură dată pe săptămână a crescut atât riscul pentru diabetul de tip 2, cât și pentru bolile de inimă.
Persoanele care au mâncat alimente prăjite între 4-6 ori pe săptămână au avut aproape 40% risc crescut de diabet zaharat de tip 2.
Un studiu din 2015 (5) a concluzionat, de asemenea, că există o asociere pozitivă a aportului de alimente prăjite și a riscului de insuficiență cardiacă.
De ce alimentele prăjite sunt asociate cu boli de inimă? Cu cât se folosește mai mult ulei de gătit, cu atât degradarea uleiului este mai mare și mai mult ulei poate fi absorbit în alimente. La rândul său, acest lucru poate contribui la risc pentru boli de inimă și diabet de tip 2.
Cartofii prăjiți și riscul mortalității
Poate consumul de cartofii prăjiți să-ți influențeze mortalitatea?
Conform unui studiu din 2017 (6), consumul frecvent de cartofi prăjiți a fost asociat cu creșterea riscului de mortalitate. Cu toate acestea, consumul de cartofi nu a fost asociat cu creșterea riscului de mortalitate.
Modul în care este pregătit un cartof pare să influențeze efectul pe care îl poate avea asupra organismului. Cartofii prăjiți afectează organismul față de cartofii la cuptor.
Sunt necesare mai multe cercetări pentru a clarifica modul în care cartofii prăjiți influențează riscul de mortalitate. Cercetătorii au descoperit că aportul de cartofi prăjiți de 2-3 ori pe săptămână a fost asociat cu un risc crescut de mortalitate.
Consumul în cantități mai mici nu poate influența drastic riscul de mortalitate. Este important și ce altceva mănânci alături de cartofii prăjiți care poate crește riscul de mortalitate; oamenii tind să-i mănânce împreună cu alte alimente prăjite sau grele.
Cartofii prăjiți și riscul de degenerescență maculară
Un studiu din 2014 (7) a comparat o dietă orientală bogată în fructe, legume, leguminoase, cereale integrale și fructe de mare în comparație cu o dietă occidentală bogată în carne roșie, prelucrată, lactate, cartofi prăjiți și boabe rafinate, precum și asocierea ambelor diete în raport cu vârsta degenerescenta maculara.
Cercetătorii au descoperit că regimul alimentar a fost asociat semnificativ cu riscul de degenerescenta maculară legată de vârstă, cu un risc mai mare în cazul dietei occidentale în comparație cu dieta orientală.
Consumul de cartofi prăjiți nu va crește în mod necesar riscul de degenerescență maculară, dar consumul frecvent ca parte a unei diete occidentale poate constitui un risc pentru multe boli cronice.
Concluzie: Sunt cartofii prăjiți sănătoși?
Cartofii prăjiți pot avea un conținut ridicat de calorii, grăsimi și o valoare nutritivă scăzută în special în comparație cu alte legume. Dacă sunt gătiți la temperaturi ridicate, aceștia pot fi o sursă potențială de acrilamidă cancerigenă.
Cartofii prăjiți sunt adesea însoțiți de alte alimente cu un conținut ridicat de calorii și un conținut scăzut de nutrienți, motiv pentru care au fost asociați cu rezultate negative asupra sănătății.
Unele studii au descoperit o asociere între cartofii prăjiți sau produse pe bază de cartof și riscul crescut pentru anumite boli cronice. Prin urmare, se recomandă limitarea aportului de cartofi prăjiți.
Gătitul cartofilor prăjiți acasă poate scădea conținutul de calorii și crește densitatea de nutrienți.
De exemplu, coacerea cartofilor în cuptor poate fi o alternativă ușoară, mai sănătoasă pentru a găti cartofii.
